Vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată; luna septembrie devine din ce în ce mai mult o lună de vară și constatăm că nopțile sunt din ce în ce mai greu de suportat în lunile calde ale anului.Numărul valurilor de căldură va crește în România în următoarele decenii, potrivit raportului Climate State coordonat de infoclima.ro.Cum diferă diferitele scenarii calculate de climatologi.
Ne putem aștepta la valuri de căldură mai frecvente și mai intense.Ce indică scenariile climatice?
Experții estimează că tendința de creștere a numărului și a duratei valurilor de căldură va continua până la sfârșitul secolului XXI.Scenariile moderate privind schimbările climatice arată o creștere semnificativă atât a duratei, cât și a numărului de valuri de căldură în diferite regiuni.
În scenariul mediu de emisii, până la 2-3 valuri de căldură suplimentare ar putea fi înregistrate în zonele de vest și nord până în 2050, cu o durată suplimentară de până la 20 de zile.În sud și sud-est, ar putea fi înregistrate până la 6 valuri de căldură suplimentare cu o durată de până la 40 de zile, scrie Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine (Bremerhaven, Germania).
Până în 2100, aceste cifre ar putea crește la 6 și, respectiv, 8 valuri de căldură suplimentare, comparativ cu nivelurile anterioare anului 2000, cu durate de până la 60-80 de zile în sudul României.
În scenariul pesimist, aceste schimbări sunt amplificate atât la nivel regional, cât și la nivel național.De exemplu, se preconizează că durata valurilor de căldură va crește la 150-160 de zile pe an în regiunile sudice și sud-estice ale României și până la 100 de zile pe an în zonele centrale și nordice.Acest lucru se traduce printr-o creștere dramatică a numărului de zile consecutive cu temperaturi record, ceea ce va avea consecințe profunde pentru societate în ansamblu.
Valurile de căldură sunt calculate pentru perioada mai-septembrie, iar ultimul deceniu în România a arătat că luna septembrie devine din ce în ce mai mult o lună cu temperaturi maxime de vară, depășind adesea 35°C, chiar și în ultimul deceniu.În plus, octombrie 2023 a adus cea mai recentă temperatură de peste 35°C în România, făcând aluzie la cum ar putea arăta toamnele în viitor.
Primăvara aceasta a adus și ‘anomalii’ meteorologice: la jumătatea lunii aprilie 2024, temperaturile au ajuns la 33°C în țară.
Valurile de căldură reprezintă o problemă semnificativă, deoarece afectează agricultura, pun în pericol securitatea alimentară, agravează condițiile de secetă, epuizează resursele de apă și cresc riscul incendiilor de vegetație.
Ce s-a întâmplat cu valurile de căldură în România în ultimii 74 de ani?
Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldură între 10 și 15 zile în ultimele șapte decenii, în timp ce în sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) s-a observat o creștere de peste 25-30 de zile din 1950 până în 2023.
În ceea ce privește frecvența valurilor de căldură, se constată o creștere semnificativă la nivelul întregii țări, cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț.
De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj, s-a înregistrat o creștere de 4 valuri de căldură pe an în ultimii 74 de ani.
În raport, autorul a comparat durata, frecvența și intensitatea valurilor de căldură pe două perioade de aproximativ trei decenii: 1961-1990 și 1991-2023.Concluzia a fost că a existat o creștere semnificativă de peste 300% la stații meteo precum București Filaret, Arad, Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele și Buzău.
După anii ’90, rata de creștere a frecvenței, duratei și întinderii spațiale s-a accelerat semnificativ, atingând niveluri fără precedent atât în ceea ce privește durata, cât și întinderea spațială după anul 2000.
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din România de la începutul înregistrărilor, cu valuri de căldură în iunie, iulie și august.Nopțile au fost extrem de călduroase în regiuni precum Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat și Crișana, cu numeroase recorduri doborâte pentru temperaturile minime nocturne.
Din 1958 până în 2023, temperatura medie anuală a României a crescut cu aproximativ +2,1°C, ceea ce este cu +0,3°C mai mare decât temperatura medie globală (+1,81°C) și cu +0,12°C mai mare decât temperatura medie în Europa.