Planeta se confruntă cu un declin catastrofal de 73% în doar 50 de ani, marcând cel mai înalt nivel de degradare a mediului, potrivit Raportului Planeta Vie 2024, publicat joi, 10 octombrie, de WWF (World Wide Fund for Nature). Studiul a analizat peste 5.000 de specii pe o perioadă de 50 de ani, din 1970 până în 2020.
WWF – World Wide Fund for Nature a lansat joi, 10 octombrie 2024, cea de-a 15-a ediție a publicației sale bianuale emblematice, Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător privind tendințele biodiversității globale și sănătatea planetei.
Conform acestui raport, planeta a atins cel mai înalt nivel de degradare în timpul Antropocenului (era oamenilor), deoarece s-a înregistrat un declin de 73% al populațiilor de specii sălbatice în doar 50 de ani. Asistăm efectiv la începutul celei de-a șasea extincții în masă a biodiversității, de data aceasta cauzată de activitatea umană.
În acest context, și având în vedere criza climatică, în funcție de deciziile luate la nivel global, următorii cinci ani vor fi cruciali pentru viitorul vieții pe Pământ, avertizează experții WWF.
Ce se întâmplă în România
În România sunt în joc următoarele probleme:
Toti acești factori afectează grav sănătatea speciilor și a ecosistemelor.
În timp ce defrișările s-au intensificat la nivel global în 2023, în ciuda angajamentului global de a stopa defrișările și degradarea pădurilor până la sfârșitul deceniului, lupta României este de a conserva ceea ce există deja: Valorile ridicate de conservare.
Țara noastră s-a angajat să protejeze 10% din întreaga sa suprafață forestieră și este în curs de identificare a acestor zone.
În plus, în ultimii 100 de ani, autoritățile au barajat și au drenat zone vaste din lunca inundabilă și din Delta Dunării, ceea ce a dus la pierderea a 85% din lunca inundabilă și a unei treimi din Deltă. Consecințele acestor acțiuni, accentuate de schimbările climatice, sunt evidente: inundații mai dezastruoase, efecte ale secetei semnificativ mai severe, deșertificare și sărăcie în comunitățile dunărene, potrivit raportului WWF.
Aceste fenomene sunt încă reversibile
Din fericire, aceste fenomene sunt încă reversibile, spun specialiștii WWF. Cum? Prin eforturi ample de refacere ecologică, dialog cu toate părțile interesate din regiunile riverane, ascultarea argumentelor științifice și stoparea aprobării de noi proiecte hidroenergetice care distrug râurile, autoritățile române se pot asigura că apa – și, odată cu ea, viața și prosperitatea – revine în zonele inundabile și în Delta Dunării, se arată în raport.
Studiul a analizat peste 5.000 de specii într-un interval de 50 de ani, din 1970 până în 2020.
Indicele planetei vii (LPI), calculat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), prezintă starea planetei în urma unei analize minuțioase care include aproape 35.000 de tendințe ale populației pentru 5.495 specii din 1970 până în 2020.
Declinul populațiilor de animale sălbatice poate servi drept indicator de avertizare timpurie a riscului crescut de dispariție și a pierderii potențiale a ecosistemelor naturale.
Cel mai semnificativ declin este observat în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de ecosistemele terestre (-69%) și ecosistemele marine (-56%).
Atunci când ecosistemele sunt degradate, acestea încetează să mai ofere umanității beneficiile pe care aceasta se bazează – cum ar fi aer curat, apă și soluri sănătoase pentru hrană, stocarea carbonului pentru o climă stabilă – sau oferă aceste beneficii doar într-o măsură minimă, în funcție de nivelul lor de degradare.
Un punct critic apare atunci când impactul cumulativ într-un ecosistem atinge un prag care duce la schimbări substanțiale, adesea bruște și potențial ireversibile.
Punctele critice globale, cum ar fi degradarea ireversibilă a pădurii tropicale amazoniene și dispariția în masă a recifelor de corali, ar putea crea unde de șoc mult dincolo de realitățile imediate, afectând securitatea alimentară și mijloacele de trai.
Acest avertisment vine în contextul în care, în august 2024, incendiile din Amazon au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, iar un al patrulea eveniment global de albire în masă a coralilor a fost confirmat la începutul acestui an.
Cum se degradează habitatele
Pierderea și degradarea habitatelor sunt determinate în principal de sistemul alimentar global, urmat de supraexploatare, dezvoltarea infrastructurilor de transport liniare, speciile invazive și boli.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare suplimentară semnificativă la adresa populațiilor de animale sălbatice, în special în America Latină și Caraibe, care au înregistrat un declin mediu de 95%.
Europa și Asia Centrală au înregistrat un declin de 35% al populațiilor de animale sălbatice, în timp ce America de Nord a înregistrat un declin de 39%.
Apelul de urgență al naturii
‘Natura lansează un apel de urgență. Crizele legate de pierderea biodiversității și de schimbările climatice împing viața sălbatică și ecosistemele dincolo de limitele lor, atingând puncte critice globale periculoase care amenință să submineze sistemele de susținere a vieții pe Pământ și să destabilizeze societățile’, afirmă Kirsten Schuijt, CEO al WWF International.
‘Deși situația este disperată, există acorduri și soluții globale pentru a pune natura pe calea recuperării până în 2030, dar până în prezent, progresele au fost limitate’, subliniază Schuijt.
‘Astfel, deciziile și măsurile luate în următorii cinci ani vor fi cruciale pentru viitorul vieții pe Pământ. Puterea și oportunitățile sunt în mâinile noastre. Putem avea o planetă vie dacă acționăm începând de acum’, avertizează directorul general al WWF International.
Ce animale sălbatice sunt în pericol de dispariție
Tendințele populației de animale sălbatice reflectate de LPI indică:
Indicele arată, de asemenea, că unele populații de animale sălbatice s-au stabilizat sau au crescut datorită eforturilor eficiente de conservare, cum ar fi o creștere anuală de 3% a populației de gorile de munte între 2010 și 2016 în masivul Virunga din Africa de Est și refacerea populației de bizoni de la 12 la 6.800 de exemplare între 1950 și 2020 în 10 țări din Europa.
Factorii principali care determină schimbările climatice
Sistemele energetice și achizițiile și producția de alimente sunt principalii factori care determină schimbările climatice și pierderea biodiversității.
Combustibilii fosili sunt responsabili pentru aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Producția de alimente este principala cauză a pierderii habitatelor – utilizează 70% din resursele de apă dulce și este responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, conform datelor din Indexul Planeta Vie 2024.
România se află într-un moment critic în ceea ce privește conservarea naturii, consideră Barbara Bendandi, director de conservare la WWF-România.
‘Deși ne confruntăm cu provocări fără precedent, de la exploatarea forestieră ilegală la poluarea cu plastic și recenta legislație privind vânătoarea de trofee pentru urși, suntem hotărâți să protejăm și, acolo unde este necesar, să restaurăm ecosistemele și speciile noastre unice.
Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra vieții sălbatice, inclusiv asupra speciilor emblematice precum urșii sau asupra biodiversității acvatice, adesea neglijate’, explică Bendandi.
Ce soluții există pentru viitorul planetei, al naturii și al umanității
Problemele societale majore, inclusiv schimbările climatice, pot fi abordate prin soluții bazate pe natură, spun specialiștii WWF.
‘Deși ne confruntăm cu provocări fără precedent, de la exploatarea forestieră ilegală la poluarea cu plastic și recenta legislație privind vânătoarea de trofee pentru urși, suntem hotărâți să protejăm și, acolo unde este necesar, să restaurăm ecosistemele și speciile noastre unice.
Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra vieții sălbatice, inclusiv asupra speciilor emblematice precum urșii sau asupra biodiversității acvatice, adesea neglijate’, explică Bendandi.
Ce soluții există pentru viitorul planetei, al naturii și al umanității
Problemele societale majore, inclusiv schimbările climatice, pot fi abordate prin soluții bazate pe natură, spun specialiștii WWF.
De exemplu, agricultura regenerativă și refacerea pădurilor, a zonelor umede și a mangrovelor pot spori stocarea carbonului, pot îmbunătăți calitatea apei și a aerului, pot spori securitatea alimentară și a apei și pot contribui la protejarea împotriva eroziunii și a inundațiilor.
Noi planuri climatice obligatorii
În temeiul Acordului de la Paris, țările trebuie să prezinte noi planuri climatice (Contribuții determinate la nivel național – NDC) până în 2025, care să contureze modul în care vor contribui la limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius.
Aceste planuri ar trebui să includă măsuri pentru eliminarea treptată și echitabilă a combustibililor fosili și transformarea sistemelor alimentare.
În plus, țările membre ale UE trebuie să prezinte un plan energetic și climatic menit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Deși termenul limită pentru prezentare a fost 30 iunie 2024, România nu a finalizat încă acest plan.